Nu-s fan filme horror/thriller. Deci nu ştiu dacă părerea mea în domeniu este tocmai avizata. Nu mă şochează imaginile dure, dar mă omoară suspansul. Am vrut, însă, să văd Drag Me to Hell, pentru că trailer-ul mi s-a părut interesant şi pentru că am auzit că sălile de cinema erau rapid părăsite în timpul filmului pentru că oamenii l-au considerat foarte dur.
Aşa că mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat să văd ce e de capul lui. La sfârşit, maaaare dezamăgire şi concluzia: un mare fâs!!! Cu F mare! În afară de nişte "episoade" absolut scârboase, cu o babă, vie sau moartă, care suge bărbia Christinei (personajul principal), restul e plictisitor şi jur că am tras de ochi cât am putut să nu adorm. Parcă filmul ăsta, care măcar nu are un happy-end siropos (aia mai lipsea!), e neterminat. Cel puţin asta e senzaţia cu care am rămas eu, care credeam că n-o să am curaj să-l văd până la final. Cel puţin nu dintr-o dată.
Photograph. Nu Nickelback, ci Ed Sheeran
Acum 8 ani
2 comentarii:
Well...you know what they say ... big expectation ... huuuuge disappointments. Eh, esti genu de persoana PR dorsal. Ii faci o reclama de doamne ajuta'!
P.S. Faza cu messenger-ul a fost aiurea:)))
universul meu s-a zdruncinat odata cu postul asta al tau. macar ne-a placut THE PROPOSAL :)
Trimiteți un comentariu